Zidul de ceață

După un volum de proză scurtă apărut în vară la LIMES-ul nostru – „Omul cu drujba roșie” – Dumitru Augustin Doman revine, în ipostază de poet, manevrant al unui discurs thanatic inspirat de detalii ale unor priveliști exterioare răsfrânte în oglinzi interioare sau livrești, care, paradoxal sau nu, nu te vâră în neagră depresie, ci dimpotrivă…

„Dumitru Augustin Doman schimbă spada prozei pe floreta poeziei cu o lejeritate care îl lasă plin de uimire pe cititor. Cartea de poezie de față este o probă de cum cuvântul pus la muncile inspirației se ia atât de mult și de bine în serios, încât mulți poeți vor simți respirația fierbinte a celui care vine cu mult aplomb din urmă. Sâmburii epici pe care a crescut carnația poeziei lui DAD amintesc de prozatorul care știe că orice roman fluviu a fost la început un fragment, o înseninare, o noație ca un izvor care provoacă la nesfârșit imaginația celui însetat.” (Adrian Aluigheorghe)