Moarte de om. O poveste de viaţă

Cartea lui Ion Zubaşcu propune, înainte de toate, o experienţă de limbaj cu totul aparte, poetul având curajul sinucigaş de a introduce în poem termeni medico-farmaceutici care, aparent, nu au nimic de a face cu poezia. Apoi, este vorba de un poet care înţelege poezia ca pe o artă totală. În fine, modul în care se raportează el la divinitate oscilează între smerenie şi revoltă, între acceptare şi răzvrătire, între împăcarea resemmnată şi ţipătul de disperare. Căci vitalismul poetului înfruntă moartea cu o dârzenie şi o demnitate demne de strămoşii săi maramureşeni. Există, apoi, o secvenţă în carte, intitulată Reality show, în care evocarea paradisului copilăriei aminteşte de sonurile Cărţii de la Jucu Nobil, iar unul dintre texte, şi anume cel intitulat Cocoana Anuţa, este absolut antologic.