Însoțirea. Poeme adâncate (prezentare de Mircea Petean)

Iată o carte cu totul aparte, în care Poetul pare că se joacă tocmai pentru a se familiariza cu ceva înfricoșător precum Moartea; inventează cuvinte dulci precum dumbră, linare, iertuire, vrajniță, lutnic/ lutnică – poemele sale gâtuite sunt adâncate; e un răsfăț al limbii căreia îi cedează necondiționat…; înregistrează cu o sfială infinită dublată de o luciditate feroce morțile unora și altora – oameni dragi, animale nevinovate; inserează momente revelatorii din copilăria îngropată în nisipurile Dobrogei… Subtile, infiorate, bine strunite liniile sale, inspirate, ingenioase, evocatoare – par a fi rupte dintr-o clipă gravidă de înțelesuri – o minunăție de carte! (Mircea Petean)