De iure

„Pentru a da valabilitate juridică unei voințe suverane nu e de-ajuns să-i fie atribuită unui monarh de drept divin, unei adunări a mandatarilor poporului sau unei întregi națiuni, cu excepția unei singure voci solitare, așa cum nu e de-ajuns ca omenirea întreagă să se contrazică pentru a invalida principiul noncontradicției. Dreptul nu se naște în consistoriile imperiale, nici în senat, nici în sfatul plebei, nici chiar în adunările poporului, ci acolo unde un om îl recunoaște pe un alt om.” (Nicolás Gómez Dávila)