Ce frumos râd zmeii când râd!

Inteligentă ideea Mioarei Pop de a fructifica jocul omonimelor într-un basm. Zmeul – personaj fantastic, atât de familiar devoratorilor de povești de toate vârstele și din toate colțurile lumii, întruchipând forțele răului, și zmeul – primul „aparat” de zbor al copiilor. Numai că zmeul Mioarei Pop e atipic – un zmeu în etate, care își duce bătrânețile alături de tăcuta sa soție, la fel de tristă și de veche de ani ca el. Un zmeu cu patru capete, fiecare cu personalitatea sa, ieșit din paginile ultimei povești. Celmare, de pildă, e destul de obosit, dar e înțelept și altruist. Mai e și o tufă de alun plângăcios, mai sunt și niște porumbei țopăitori, un cățel rostitor și un altul botezat Cafeluță – nu-i greu de ghicit de ce… – iar povestea lui e un text în text ca în jocul cutia magică. Dar magic cu adevărat e zmeul croit de ei din șorțul de bucătărie al zmeoaicei, care îi înveselește pe toți și a cărui poveste imaginată de eroul cărții are puteri tămăduitoare.
Dar ce frumos veți râde voi, dragi copii, când veți citi această poveste întru totul fermecătoare! (Mircea Petean)