Editura Limes | Volumul „Jurnalul unui ONG-ist”, de Marlene Fărcaș
16163
post-template-default,single,single-post,postid-16163,single-format-gallery,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,columns-3,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-13.8,qode-theme-bridge,disabled_footer_top,wpb-js-composer js-comp-ver-5.4.7,vc_responsive

Volumul „Jurnalul unui ONG-ist”, de Marlene Fărcaș


Volumul „Jurnalul unui ONG-ist”, de Marlene Fărcaș, apărut în cadrul colecției noastre Paraliteraria, este povestea avatarurilor primului ONG apărut în România postdecembristă. Marlene a lucrat inițial ca translatoare, dar ulterior a facut de toate, căci s-a implicat fără rest în povestea aceasta, sacrificând totul: viață de familie, carieră (ea este fizician, ca formație), sănătate etc. Cartea are o valoare documentară, existențială și literară cu totul extraordinară!

„Între un trecut sumbru extras parcă dintr-o căldare smolită și un viitor incert, decorat cu speranțe mult râvnite, se dezvăluie un prezent țesut din muncă tenace, tatonări, dăruire, emoții copleșitoare, dezamăgiri, renașteri. Călăuza acelor ani era o luminiță simplă, numită încredere.
Paginile acestui jurnal ne poartă printre întâmplări reale, uimitor înlănțuite, trăite de personaje diferite ca zestre morală, educație, caracter – uneori adiacente, alteori opuse. Asistăm la confruntarea unor mentalități diferite, într-o lume obligată să treacă brusc de la o viață tihnită la una alertă, supraîncărcată cu muncă asiduă și experiențe explozive. Deși evenimentele se petrec cu un sfert de veac în urmă, multe din ele pot servi și azi ca pilde când succesul se lasă așteptat, fie că e vorba de recuperarea unor urgisiți, de formarea profesională a unor așa ziși paria, de șantiere de construcții, sau pur și simplu de drumul anevoios și întortocheat pe care cautăm dreptatea.
Situațiile dramatice trăite cu curaj alternează cu prezentarea unor întâmplări hazlii, presărate cu umor. Răbdarea, forța morală, pasiunea, abnegația ne călăuzesc de-a lungul unui jurnal tulburător, care se citește pe nerăsuflate.” (Marlene Fărcaș)

 

No Comments

Post A Comment