O plimbare de dimineaţă pe strada Servandoni

Subintitulată „o teorie a atitudinii critice”, cartea lui Horea Poenar a apărut deoarece – zice autorul ei: „A sosit momentul unei critici îmbrăcate în alte haine. Nu al unei rigurozităţi mai mari, nici al unei întoarceri la un impresionism păgubos. Mai degrabă la o conştiinţă de sine a criticii care s-o justifice şi s-o legitimeze pentru început, urmând ca abia apoi să clădească imperii de carton şi ierarhii de ciocolată. E sensul acestei cărţi, nevoite să caute amănuntul esenţial care dă sens criticii, porţiunea aceea din adâncuri care dă culoare şi siguranţă. Nicidecum principii sau criterii. Această carte va fi asemenea unei plimbări pe Rue Servandoni, o stradă pe care a locuit atât Aramis (deşi Eco dovedeşte că nu putea s-o facă), cât şi Barthes, o stradă pe care m-am plimbat de nenumărate ori deşi Parisul n-a cunoscut apăsarea pantofilor mei.” Un text inteligent, subtil, îndrăzneţ; demonstraţia, impecabil condusă, apelează deseori la citat, poezie şi la confesiune, ceea ce sporeşte farmecul lecturii.