Editura Limes | Despre noi
14877
page-template-default,page,page-id-14877,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,columns-3,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-13.8,qode-theme-bridge,disabled_footer_top,wpb-js-composer js-comp-ver-5.4.7,vc_responsive

LIMES– ÎNAPOI, LA CUVÂNT!

Creată în noiembrie 1998, Editura LIMES îl are ca fondator pe scriitorul MIRCEA PETEAN. Dacă în 1999 apăreau la LIMES 19 titluri, în 2002 au apărut 50, iar în 2003 şi 2004 circa 90, în 2005 am depăşit suta, iar de atunci încoace ne-am fixat la circa 100 de titluri pe an.

De ce a fost nevoie de o nouă editură, ţinând cont că, la Cluj, ca şi peste tot în ţară, sunt foarte multe alte edituri? Iată o întrebare care mi-a fost pusă nu o singură dată în ultimii ani, de când fiinţează LIMES-ul. “Asta nu face decât să mă îndârjească” a fost răspunsul meu instantaneu.

De ce LIMES? – a sunat invariabil cealaltă întrebare. Limesul, la romani, era marginea de imperiu neapărată natural unde ei au înălţat valuri de pământ, sisteme de castre etc. Căci, ce este cultura dacă nu un limes în calea barbariei? Denumirea ne-a fost sugerată de către Mircea Zaciu, marele nostru prieten, care este, astfel, naşul de botez al editurii noastre.

Ajunşi în acest punct aş schiţa o mică theoria. Am practicat întotdeauna un fel de religie a întâlnirii. Etica petenească are în centrul ei acest concept al întâlnirii: cuvine-se să încerci să laşi în urma ta o urmă luminoasă; cuvine-se să faci în aşa fel încât semenii să fie bucuroşi că te-au întâlnit şi au putut zăbovi împreună cu tine. Poetul în schimb, crede că poezia altceva nu-i decât întâlnire ridicată la putere şi, implicit, lectura, atunci, poate fi definită ca extragere a întâlnirii de sub ultimul radical. Editorul a transformat încet, încet această religie şi această algebră a întâlnirii într-o practică. Iată-mă, aşadar, întâlnindu-mă aproape zilnic – o vreme la Café River, dar de mai bine de un  an la Urania, acolo mi-am mutat “biroul” – cu prietenii, autorii şi colaboratorii mei, limesieni uranieni, carevasăzică.

Nu se mai citeşte în ziua de azi. Omul preferă imaginea în locul cuvântului. E o bulimie de imagini gata fabricate ce nu s-a pomenit. Foamea de literă plumbuită nu mai e de actualitate; ne arde măruntaiele o crâncenă foame de imagini. E mult mai comod şi mai plăcut, pare-se, chiar excitant, să te hrăneşti cu posmagi gata muiaţi.

În ce mă priveşte, am rămas fidel cuvântului. Nimeni nu mă poate împiedica să visez ore în şir cu tâmpla lipită de o sintagmă insolită, de un enunţ inspirat, de un pasaj colosal. Nimic nu e mai, cum să zic?, mai provocator, mai profund, mai miezos ca reveria literară. Nimeni şi nimic nu poate înlocui abisul înălţător al plonjeului în imaginar. Spune-mi tu, bunule lector, oricât de ipocrit ai fi, ce altă experienţă spirituală se poate compara cu beţia lucidă a lecturii? Căci n-am de gând să-l pun să-mi vorbească despre cuvântul care te-aruncă în braţele răcoroase ale unui toropitor vertij pe bietul devorator de imagini. Nu. Nici n-ar putea căci neputinţa lui de a se exprima verbal este descumpănitoare. Nici nu-i de mirare, câtă vreme interjecţia îi este suficientă pentru a-şi manifesta plăcerea subliminală.

E-adevărat, nu se mai citeşte în lumea de azi. Şi totuşi, am întâlnit şi lectori fericiţi: o fetiţă de 10 ani citeşte Harry Poterpentru a doua oară; un băiat ieşit din pubertate nu se mai satură de Talkien; o tânără abia ieşită din pubertate se declară cucerită de Minunata călătorie a lui Niels Holgersson prin Suedia; un tânăr umblă pe plajă cu Alchimistulîn mână; o tânără mă întreabă de unde ar putea cumpăra cărţi de cutare sau cutare autor roman contemporan; în trenul care mă ducea în munţi cineva uitase Parfumullui Süskind. Pe cărăruile de munte unde mă pierd, la marginea Genovei, uneori, nu puţini plimbătareţi ca mine păşesc cu o carte deschisă în mâini…

Căci, vorba lui Daniel Pennac: “Totuşi, plăcerea lecturii nu s-a pierdut. Abia dacă se poate spune că s-a rătăcit şi că e uşor de găsit.”

Am publicat şi continuăm să publicăm cărţi semnate de autori români din ţară şi din străinătate, precum şi traduceri. Avem, la ora actuală – suntem în 2012! – 22 de serii şi colecţii, dar domeniile noastre predilecte sunt: beletristică română şi universală, ştiiinţe umane şi sociale, literaturră pentru copii şi tineret. Să le menţionăm pe cele mai prestigioase, care s-au consolidate în timp: Seria VALERIU ANANIA. OPERA LITERARĂ, colecţiile MAGISTER, ROMANUL ROMÂNESC AL SECOLULUI XXI, LAKONIA, PARALITERARIA, ESEURI, PARADIGME, RESTAURATIO, LIMB, LITERATURĂ UNIVERSALĂ, COLIGAT, GAVROCHE etc. Am realizat coeditări cu instituţii de profil din diverse ţări. Suntem în relaţie de parteneriat cu institute şi asociaţii culturale din Franţa, Germania, Elveţia, Belgia, Canada, interesate să sprijine financiar traducerea şi editarea unor lucrări de beletristică şi ştiinţifice de mare valoare.

ZECI de titluri apărute la editura noastră au fost premiate, de-a lungul anilor, de Academia Română, de Uniunea Scriitorilor din România şi filialele acesteia din Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Sibiu, Piteşti, Târgu-Mureş, Alba Iulia, dar şi la numeroasele festivaluri de literatură, târguri şi saloane de carte din ţară şi străinătate la care am participat. Iată şi câteva titluri reprezentative, apărute în tiraje semnificative, în două sau chiar mai multe ediţii: Seria Valeriu Anania. Opera literară, care însumează 9 volume, cărțile lui Augustin Buzura – Canonul periferiei și A trăi, a scrieOcolul lumii în 50 de jocuri creative, de Ana şi Mircea Petean, cărțile de poeme ale lui Mircea Petean – trilogia Cartea de la Jucu Nobil, Poemele Anei, Lovituri de nisip, Munți și zile, cărțile de proză ale aceluiași – Nicanor, ultimul om și La drum!, Manual de înţelepciune pentru oamenii de rând, de J-M. Bochenski, Psihologia rugăciuniiMemorial şi Predici la botez, cununie și înmormântare, de Ioan Bunea,  cărțile lui Ștefan Borbély– Mitologie generală, Civilizații de sticlă, Simetrii și discrepanțe, Noile mişcări religioase, deNicolae Achimescu,Romanele lui M. Blecher, Când ne vom întoarce, de Radu Mareş, Remember clujean, de Tudor Ionescu, Între cruciaţi şi tătari, de Ovidiu Pecican, Seria de micromonografii ale romanului românesc a lui Mircea Tomuș, Cartea Ştefanei, de Ştefana-Maria Petean, care a apărut deja şi în variantă italiană – Il libro di Ştefana ş.a.

Cuvine-se a-i pomeni aci şi pe bunii, statornicii şi destoinicii noştri colaboratori, anume Cristian Cheşuţ și Oana Stepan, fosta lui student, care lucrează neabătut la imaginea editurii noastre, Dinu Virgil și Camelia Manasia, tehnoredactorii noștri, care mânuiesc computerul ca nimeni alții, Călin Gordan, care ne ţine contabilitatea şi ne supraveghează finanţele, contribuind decisiv la creşterea gradului de încredere, securitate şi siguranţă, bunii noțtri tipografi Marcel Mocanu și Ghiță Pop, dar şi coordonatorii de serii şi colecţii, precum Ioan Chirilă, Vasile Igna, Ştefan Borbély, Gheorghe Perian, Mihaela Mudure şi, last but not least, Ana şi Ştefana Petean.

Ne-am dorit să fim o prezenţă discretă, dar de relief, pe piaţa de carte românească şi credem că suntem. Nu am vrut şi nu vrem să facem industrie de carte, suntem mai degrabă o întreprindere artizanală, care ţine să scoată cărţi frumoase sub toate aspectele și să le facă să circule.

Aşadar, înapoi, la cuvânt!

Mircea Petean,

director